Metodologia indicatorilor de risc

Reguli comune

Toți indicatorii pornesc de la aceleași date și respectă aceleași reguli. Le spunem o dată aici, ca fiecare indicator de mai jos să poată fi citit singur.

• Sursa. Datele deschise despre achiziții publice publicate de Guvernul României pe data.gov.ro, din aprilie 2018 până azi. La fiecare actualizare a datelor, toți indicatorii se recalculează de la zero.
• Trei fluxuri. Banii publici ajung la furnizori pe trei căi: achizițiile directe din catalogul electronic, achizițiile offline (tot achiziții directe, făcute în afara catalogului și raportate printr-o notificare de atribuire) și licitațiile. Fiecare indicator spune pe care dintre ele lucrează.
• Doar banii cheltuiți. La licitații contează contractele semnate și contractele subsecvente. Acordurile-cadru nu intră: valoarea lor este suma maximă până la care se poate cumpăra, nu o cheltuială, iar banii trec prin contractele subsecvente. Un lot acoperit doar de un acord-cadru nu are încă bani cheltuiți.
• Anul. Banii se trec în anul în care au fost cheltuiți: data finalizării la achizițiile directe și offline, data semnării contractului la licitații. O achiziție offline a cărei dată de finalizare nu se cunoaște este datată după publicare. Unde un indicator folosește altă dată, pașii lui o spun.
• Plafonul achiziției directe. Se aplică plafonul în vigoare în ziua publicării achiziției, pentru tipul ei de contract, pentru că legea se aplică procedurilor începute după intrarea ei în vigoare. Plafoanele s-au schimbat pe 4 iunie 2018 și pe 10 septembrie 2022; tabelul lor este la indicatorii #01 și #02.
• Loturi și asocieri. Un contract care acoperă mai multe loturi se împarte între ele după valoarea estimată a fiecărui lot. Un contract câștigat în asociere se împarte între membri, ca aceiași bani să nu fie numărați de două ori.
• Sume. Toate sumele sunt în lei, rotunjite la leu.
• Praguri și minime. Plafoanele achiziției directe vin din lege. Celelalte praguri sunt alese după distribuția națională a fiecărui indicator, ca un indicator să semnaleze câteva procente din cazurile posibile, nu jumătate din ele. Minimele de valoare și de număr elimină cazurile prea mici pentru ca un procent să spună ceva: la trei achiziții, orice procent este aproape întâmplător.
• Ani parțiali. Primul an din date începe în aprilie 2018, iar anul în curs nu este încheiat. Graficele pe ani îi marchează ca parțiali, iar indicatorii care compară ani țin cont de asta.
• Unități diferite. Indicatorii numără lucruri diferite: o achiziție, un lot, o pereche autoritate–furnizor, o piață, un an al unei autorități. De aceea cazurile și banii a doi indicatori nu se adună. Ce se poate pune împreună este cine a fost semnalat.
• Un caz nu este o acuzație. Un caz semnalat este o anomalie statistică, nu o ilegalitate dovedită. Fiecare are nevoie de verificare în context, în documentele procedurii de pe e-licitatie.ro. Semnalul devine mai puternic când mai mulți indicatori semnalează aceeași autoritate sau același furnizor; tabloul de bord al indicatorilor arată aceste suprapuneri.

Risc ridicat

#01 Fracționarea artificială a achizițiilor directe

O nevoie mare este acoperită prin mai multe achiziții directe către același furnizor, pe același grup CPV și în același an, fiecare sub plafonul legal (azi 270.120 lei pentru produse și servicii și 900.400 lei pentru lucrări; jumătate până în septembrie 2022). Împreună trec de plafon, iar licitația obligatorie este ocolită. Se calculează doar pe achizițiile directe.

Un caz semnalat este: grup autoritate–furnizor–CPV–an

De ce contează

Legea achizițiilor publice interzice împărțirea unui contract în mai multe contracte mai mici pentru a evita procedura competitivă: valoarea estimată se socotește pe toate achizițiile de același fel dintr-un an. Achiziția directă este rapidă și fără concurență, deci o nevoie mare cumpărată în bucăți, de la același furnizor, ocolește exact regula care ar fi adus alți ofertanți la masă. Același furnizor, aceeași familie de produse și același an sunt tiparul clasic al fracționării.

Cum se calculează

Se calculează pe toate achizițiile directe din 2018 până azi.

1. Se rețin achizițiile directe cu furnizor (CUI) și cod CPV.
2. Se grupează după cinci chei: autoritatea, furnizorul, primele trei cifre ale codului CPV, anul și tipul de contract.
3. Grupurile cu o singură achiziție se elimină: o achiziție izolată nu este fracționare.
4. Pentru fiecare grup se adună valorile achizițiilor și se calculează media și maximul.
5. Plafonul este cel în vigoare în ziua publicării fiecărei achiziții, pentru tipul ei de contract. În anii în care plafonul s-a schimbat (2018, 2022), grupul se împarte în două, fiecare parte cu plafonul ei.
6. Grupul este semnalat dacă totalul lui trece de plafon. Achizițiile nu se judecă una câte una: contează suma lor.

Praguri

Plafoanele sunt fără TVA (Legea 98/2016, art. 7 alin. 5). Fiecare achiziție se compară cu plafonul în vigoare în ziua publicării. Plafoanele și procedurile, explicate.

• Minimum două achiziții directe către același furnizor, pe același grup CPV și an

Ce nu acoperă

Doar achizițiile directe. Licitațiile și acordurile-cadru nu intră în calcul.

Limitele metodei

Gruparea se face pe primele trei cifre CPV, deci produse diferite din aceeași familie ajung în același grup. Așa se aplică și plafonul legal, dar pot ajunge împreună achiziții care nu se înlocuiesc una pe alta.

Cum verifici un caz

Deschide lista achizițiilor din grup (pictograma de la capătul rândului). Datele apropiate, descrierile aproape identice și valorile care se opresc fiecare sub plafon arată o nevoie împărțită. O nevoie previzibilă (furnituri pentru tot anul, lucrări la aceeași clădire) cântărește mai greu decât una apărută pe parcurs. Un număr mare de achiziții mici față de un total mare este semnul cel mai clar.

Vezi toate cazurile

Risc ridicat

#02 Achiziții directe la limita plafonului legal

Achiziții directe a căror valoare se oprește chiar sub plafonul legal. Prețurile libere nu se strâng sub o limită; când multe valori se opresc exact acolo, suma a fost aleasă după plafon, nu după nevoie. Se calculează doar pe achizițiile directe.

Un caz semnalat este: achiziție directă

De ce contează

Plafonul achiziției directe este o limită administrativă, nu un preț de piață. Dacă valorile ar fi stabilite doar de nevoie și de preț, s-ar răspândi lin sub plafon; o îngrămădire chiar sub el arată că suma a fost potrivită ca achiziția să rămână directă. De obicei înseamnă fie o nevoie mai mare tăiată la plafon, fie un preț urcat până la el.

Cum se calculează

Se calculează pe toate achizițiile directe din 2018 până azi.

1. Se rețin achizițiile directe finalizate, cu furnizor (CUI) și valoare.
2. Plafonul este cel în vigoare în ziua publicării, pentru tipul de contract: până în septembrie 2022 era jumătate din cel de azi.
3. Valoarea se împarte la plafon și se exprimă în procente.
4. Achiziția este semnalată dacă procentul este între 95% și 100%.
5. Achizițiile peste plafon nu intră: acolo licitația era oricum obligatorie.
6. Fiecare achiziție se judecă separat; nimic nu se adună.

Praguri

Plafoanele sunt fără TVA (Legea 98/2016, art. 7 alin. 5). Fiecare achiziție se compară cu plafonul în vigoare în ziua publicării. Plafoanele și procedurile, explicate.

• Interval semnalat: 95% – 100% din plafonul aplicabil

Ce nu acoperă

Doar achizițiile directe, fiecare luată separat. Mai multe achiziții mici către același furnizor sunt indicatorul #01, fracționarea.

Limitele metodei

O valoare aproape de plafon nu este în sine o abatere: poate veni dintr-o estimare corectă. Semnalul stă în repetare: cu cât mai multe achiziții ale aceleiași autorități se opresc chiar sub plafon, cu atât întâmplarea explică mai puțin.

Cum verifici un caz

Numără câte achiziții ale aceleiași autorități, sau către același furnizor, se opresc sub plafon: una este întâmplare, zece sunt un tipar. Compară descrierea cu prețul pieței și verifică dacă aceeași nevoie a mai fost cumpărată în același an: dacă da, cazul se citește împreună cu indicatorul #01.

Vezi toate cazurile

Risc ridicat

#03 Firme noi care câștigă bani publici

Furnizori care au câștigat bani publici în primele 90 de zile de la înmatriculare. O firmă fără bilanț, angajați sau experiență care câștigă imediat poate fi creată special pentru acel contract. Fiecare rând este o firmă, cu ce a câștigat în cele 90 de zile pe fiecare flux: licitații, achiziții directe și achiziții offline.

Un caz semnalat este: firmă nouă

De ce contează

O firmă de câteva săptămâni nu are bilanț, angajați sau contracte anterioare cu care să-și dovedească experiența. Când primește imediat bani publici, poate fi un vehicul creat pentru acel contract, legat de cineva din autoritate sau de un alt furnizor. Semnalul este cel mai puternic la licitații, unde criteriile de calificare ar trebui să oprească tocmai firmele fără istoric.

Cum se calculează

Se calculează pe toate atribuirile din 2018 până azi.

1. Data înmatriculării se ia din registrul comerțului, după CUI. Dacă registrul are mai multe date, se păstrează cea mai veche.
2. Cele trei fluxuri se parcurg separat, fiecare cu data lui: data contractului la licitații, data finalizării la achiziții directe, data publicării la achiziții offline.
3. Se rețin doar atribuirile din primele 90 de zile de la înmatriculare, inclusiv ziua înmatriculării.
4. Pe fiecare flux se adună, pe firmă: numărul de contracte, valoarea, data primului câștig și zilele până la el. La o licitație câștigată în asociere intră doar partea firmei; o achiziție directă contează ca un contract.
5. Cele trei fluxuri se pun pe un singur rând, iar valorile se adună într-un total.
6. Se rețin doar firmele cu un total de peste 10.000 de lei.

Praguri

• Risc critic: primul câștig la cel mult 30 de zile de la înmatriculare
• Risc ridicat: primul câștig între 31 și 90 de zile
• Valoare minimă: peste 10.000 RON în primele 90 de zile, pe toate fluxurile

Ce nu acoperă

Contează doar primele 90 de zile ale firmei. O firmă sub 10.000 de lei în acest interval nu apare. Subcontractarea nu se vede în date.

Limitele metodei

O firmă nouă nu este neapărat o firmă de paie: antreprenorii fac firme noi pentru un proiect, iar o reorganizare aduce un CUI nou. Semnalul stă în combinație: firmă foarte tânără, sumă mare și mai ales o licitație câștigată la câteva zile de la înființare, când firma nu putea dovedi experiență.

Cum verifici un caz

Caută în registrul comerțului asociații și administratorii firmei și legăturile lor cu autoritatea sau cu alți furnizori ai ei. Uită-te și la ce a urmat: o firmă care dispare după contract sau care nu mai lucrează pentru nimeni altcineva este mai suspectă decât una care și-a găsit apoi clienți diferiți. Rândul arată, pe fiecare flux, câte zile au trecut până la primul câștig.

Vezi toate cazurile

Risc mediu

#04 Captivitatea furnizorilor

Un furnizor își ia aproape tot venitul public de la o singură autoritate, iar autoritatea îi dă o parte mare din bugetul ei. O astfel de relație arată o piață locală închisă, în care alți furnizori nu mai participă.

Un caz semnalat este: pereche autoritate–furnizor

De ce contează

Cele două procente descriu o dependență în ambele sensuri: furnizorul trăiește din banii unei singure autorități, iar autoritatea îi dă o parte mare din bugetul ei. Pe o piață deschisă, un furnizor capabil vinde mai multor cumpărători, iar un cumpărător mare cumpără de la mai mulți furnizori. O relație atât de închisă poate însemna o preferință constantă sau o piață locală pe care ceilalți furnizori au renunțat să mai concureze.

Cum se calculează

Se calculează pe toate atribuirile din 2018 până azi, pe toate fluxurile.

1. Se adună banii din cele trei fluxuri: licitații, achiziții directe și achiziții offline.
2. La licitații se folosește partea fiecărui câștigător, ca un contract cu doi câștigători să nu se numere de două ori.
3. Banii se grupează pe perechea autoritate–furnizor, pe total și pe fiecare flux.
4. Se calculează venitul public total al fiecărui furnizor și cheltuiala totală a fiecărei autorități.
5. Perechea primește două procente: cât din veniturile furnizorului vin de la această autoritate și cât din bugetul autorității ajunge la acest furnizor.
6. Perechea este semnalată dacă ambele procente trec de pragurile de mai jos, iar venitul furnizorului este destul de mare cât procentul să conteze.

Praguri

• Captivitate de cel puțin 80% din veniturile publice ale furnizorului (lista se poate lărgi până la 50%)
• Buget capturat de cel puțin 30% din cheltuielile autorității
• Venit public total al furnizorului de peste 100.000 RON

Ce nu acoperă

Indicatorul măsoară concentrarea banilor, nu legalitatea. O relație captivă poate însemna și că pe piața locală există un singur furnizor capabil.

Limitele metodei

Procentele se calculează pe toată perioada din date, nu pe an. O relație intensă într-un singur an arată la fel ca una constantă pe șapte ani.

Cum verifici un caz

Vezi pe ce flux au trecut banii: o relație construită din achiziții directe spune altceva decât una construită din licitații câștigate. La licitații, verifică la indicatorul #05 câte oferte au venit. Caută legăturile dintre furnizor și autoritate și dacă furnizorul a avut alți clienți înainte sau după.

Vezi toate cazurile

Risc ridicat

#05 Loturi din licitații cu ofertant unic

Loturi din licitații cu anunț public la care a venit o singură ofertă și pe care s-au semnat deja contracte. Este indicatorul de risc cel mai folosit în cercetarea europeană: lipsa concurenței într-o procedură deschisă poate însemna o piață închisă sau un caiet de sarcini scris pentru un anumit ofertant. Se calculează doar pe licitații și numără doar banii cheltuiți.

Un caz semnalat este: lot de licitație

De ce contează

Într-o procedură anunțată public, o singură ofertă înseamnă că nimeni altcineva nu a vrut sau nu a putut concura. Rata ofertantului unic este indicatorul de risc cel mai folosit în cercetarea europeană și în rapoartele Comisiei Europene despre achiziții, pentru că urcă acolo unde caietul de sarcini este scris pentru un anumit ofertant, termenele sunt prea scurte, criteriile de calificare sunt restrictive sau firmele și-au împărțit piața. Fără concurență, autoritatea plătește de regulă mai mult.

Cum se calculează

Se calculează pe toate licitațiile din 2018 până azi.

1. Se rețin loturile pe care s-au cheltuit bani: cele cu cel puțin un contract sau contract subsecvent cu valoare și câștigător. Acordurile-cadru nu intră, pentru că banii se cheltuiesc prin contractele subsecvente.
2. Se păstrează doar procedurile competitive cu publicare. Negocierea fără publicare prealabilă nu intră: acolo autoritatea invită direct firmele, deci o singură ofertă este normală.
3. Ofertele primite pe lot sunt cele neacceptabile, neconforme și admisibile, adunate. Ofertele retrase nu se numără. La procedurile proprii ale autorității, fără număr pe lot, se folosește numărul de pe contract.
4. Lotul este semnalat dacă a primit o singură ofertă.
5. Un contract care acoperă mai multe loturi se împarte între ele după valoarea estimată și se trece în anul semnării. Fără an ales, fiecare lot apare o dată, cu totalul din toți anii.
6. Câștigătorul afișat este firma cu cea mai mare parte din banii lotului în acel an; la o asociere, contractul se împarte egal între membri.

Praguri

• Ofertant unic: o singură ofertă primită pe lot, adică ofertele neacceptabile, neconforme și admisibile însumate; ofertele retrase nu se numără
• Proceduri incluse: licitația deschisă și cea accelerată, procedura simplificată, licitația restrânsă și cea accelerată, negocierea competitivă și cea accelerată, dialogul competitiv, procedurile proprii ale autorității și cererea de ofertă
• Doar loturile pe care s-a semnat cel puțin un contract sau un contract subsecvent

Ce nu acoperă

Doar licitațiile și doar banii cheltuiți: un acord-cadru fără contracte subsecvente nu intră. Negocierea fără publicare prealabilă și achizițiile directe nu sunt incluse.

Datele au cel mult 200 de contracte pentru un anunț. La anunțurile cu mai multe, banii din contractele lipsă nu apar în cifre.

Limitele metodei

Numărul de oferte este cel raportat de autoritate. La sub 1% din loturi contractele raportează numere diferite; se păstrează cel mai mare. O singură ofertă nu dovedește o abatere: pe o piață cu un singur producător poate fi firească. Semnalul stă în repetare, la aceeași autoritate sau la același câștigător.

Cum verifici un caz

Deschide anunțul pe e-licitatie.ro (numărul din prima coloană) și verifică termenul de depunere, criteriile de calificare, clarificările cerute și eventualele contestații. Un lot izolat spune puțin; același câștigător cu ofertă unică, an de an, la aceeași autoritate, spune mult. Indicatorul #06 arată cât de des se întâmplă la fiecare autoritate.

Vezi toate cazurile

Risc ridicat

#06 Clasamentul autorităților după rata ofertantului unic

Rata ofertantului unic este ponderea loturilor cu o singură ofertă în toate loturile unei autorități pe care s-au cheltuit bani. Ajută la alegerea priorităților: o autoritate mult peste rata națională merită verificată prima. Clasamentul este ordonat după banii cheltuiți cu ofertant unic. Se calculează doar pe licitații.

Un caz semnalat este: autoritate din clasament

De ce contează

Un lot cu ofertant unic este un caz; o autoritate la care jumătate din loturi au o singură ofertă este un tipar. Clasamentul trece indicatorul #05 de la lot la autoritate și îl pune lângă rata națională, ca să se vadă unde lipsa concurenței este obișnuință, nu accident. Servește la alegerea autorităților de verificat primele.

Cum se calculează

Se calculează pe aceleași loturi ca indicatorul #05.

1. Pentru fiecare autoritate se rețin loturile din procedurile competitive cu publicare pe care s-a semnat cel puțin un contract sau contract subsecvent.
2. Se numără doar loturile al căror număr de oferte este cunoscut; celelalte sunt raportate separat și nu intră în rată.
3. Rata ofertantului unic este numărul loturilor cu o singură ofertă împărțit la numărul loturilor numărate.
4. Se adună banii cheltuiți pe toate loturile și pe cele cu ofertant unic; raportul lor este ponderea în bani.
5. Se clasează doar autoritățile cu cel puțin 5 loturi numărate. Rata națională se calculează însă pe loturile tuturor autorităților.

Praguri

• Rata = loturi cu ofertant unic împărțit la loturile numărate, înmulțit cu 100
• Se clasează doar autoritățile cu cel puțin 5 loturi numărate

Ce nu acoperă

Se clasează doar autoritățile cu cel puțin 5 loturi numărate; celelalte intră doar în rata națională. Negocierea fără publicare prealabilă, achizițiile directe și acordurile-cadru fără contracte subsecvente nu sunt incluse.

Datele au cel mult 200 de contracte pentru un anunț. La anunțurile cu mai multe, banii din contractele lipsă nu apar în cifre.

Limitele metodei

Rata acoperă toată perioada. O autoritate care și-a schimbat practica recent arată la fel ca una care nu a făcut-o. Câteva loturi mari cu ofertant unic dau o pondere mare în bani la o rată mică.

Cum verifici un caz

Compară rata autorității cu cea națională, apoi ponderea în bani cu ponderea în loturi: o pondere mare în bani la o rată mică înseamnă câteva loturi mari fără concurență. Deschide apoi indicatorul #05 filtrat pe autoritate, ca să vezi loturile și câștigătorii lor. Pe tabloul de bord, o autoritate contează ca semnalată de la o rată de 50%.

Vezi toate cazurile

Risc ridicat

#07 Preț identic cu valoarea estimată

Banii cheltuiți pe lot sunt exact valoarea estimată de autoritate, la leu. Într-o piață cu concurență prețul coboară sub estimare, cu diferențe care variază de la caz la caz; aici multe cazuri cad fix pe estimare. Estimarea este însă publică în anunțul de participare, deci ofertanții o cunosc: explicația probabilă nu este o scurgere de informații, ci faptul că nimeni nu a avut motiv să coboare sub ea.

Un caz semnalat este: lot de licitație

De ce contează

Prețul unei licitații este rezultatul concurenței, deci ar trebui să cadă undeva sub estimare, la distanțe care diferă de la lot la lot. Prețuri formate liber nu se strâng exact pe o singură valoare. Când banii cheltuiți sunt egali la leu cu valoarea estimată, prețul nu a fost coborât de concurență: câștigătorul a cerut exact cât știa că autoritatea este dispusă să plătească.

Cum se calculează

Se calculează pe toate licitațiile din 2018 până azi.

1. Se rețin loturile pe care s-au cheltuit bani: cele cu cel puțin un contract sau contract subsecvent cu valoare și câștigător.
2. Se păstrează procedurile competitive cu publicare, ca la #05, fără acorduri-cadru și fără loturile fără valoare estimată.
3. Un contract pe mai multe loturi se împarte după valoarea estimată, iar părțile aceluiași lot se adună din toți anii.
4. Lotul este semnalat dacă suma cheltuită și valoarea estimată, rotunjite la leu, sunt egale.
5. Apropierile nu se semnalează: la un lot mare, o zecime de procent înseamnă sute de mii de lei. Anomalia este aglomerarea chiar pe estimare.
6. Ofertele primite pe lot sunt cele neacceptabile, neconforme și admisibile, adunate; cele retrase nu se numără. A doua vedere păstrează loturile cu cel puțin două oferte.

Praguri

• Potrivire exactă: banii cheltuiți pe lot și valoarea estimată, rotunjite la leu, sunt egale
• Două vederi ale aceluiași tabel: toate potrivirile și doar cele cu cel puțin două oferte
• Doar loturile pe care s-a semnat cel puțin un contract sau un contract subsecvent

Preț identic cu estimarea, deși a existat competiție

Aceleași loturi, doar cele cu cel puțin două oferte. Cu o singură ofertă, un preț egal cu estimarea se explică ușor: nu era nimeni de întrecut. Cu mai multe oferte, explicația simplă dispare. Potrivirile scad de la circa 16% din loturile cu o ofertă la sub 1% de la trei oferte în sus, așa că această vedere arată ce nu arată deja indicatorul #05.

Ce nu acoperă

Doar licitațiile cu publicare prealabilă și doar banii cheltuiți. Acordurile-cadru nu intră: acolo estimarea este plafonul acordului, iar o potrivire înseamnă acord epuizat, nu preț. Loturile fără valoare estimată nu pot fi verificate.

Datele au cel mult 200 de contracte pentru un anunț. La anunțurile cu mai multe, banii din contractele lipsă nu apar, iar lotul poate părea sub estimare.

Limitele metodei

Estimarea este publică, deci ofertanții o cunosc. O potrivire exactă nu dovedește o scurgere de informații sau o înțelegere: arată că nimeni nu a avut motiv să coboare sub ea. Semnalul stă în repetare (aceeași autoritate, același câștigător) și mai ales în a doua vedere, unde a existat concurență și prețul tot nu a scăzut.

Cum verifici un caz

Uită-te întâi la numărul de oferte. Cu o singură ofertă, potrivirea se explică prin lipsa concurenței (indicatorul #05); cu două sau mai multe, trebuie văzut de ce ofertele concurente nu au coborât prețul: au fost respinse, au fost mai scumpe sau au fost depuse doar de formă. Documentele procedurii de pe e-licitatie.ro arată ofertele și motivele respingerii.

Vezi toate cazurile

Risc mediu

#08 Cheltuieli de final de an

Toate autoritățile cumpără în decembrie, iar ponderea acestor trei săptămâni diferă de la an la an: 9,5% din bani în 2022, 4,1% în 2023. De aceea indicatorul compară fiecare autoritate cu media țării din același an: e semnalată când pune în fereastră de cel puțin trei ori mai mult. Tabelul este ordonat după suma cheltuită peste normal.

Un caz semnalat este: an al unei autorități

De ce contează

Bugetul public este anual: creditele necheltuite până la 31 decembrie se pierd. Autoritățile care au amânat cheltuielile cumpără în grabă la final de an, uneori fără o nevoie reală sau fără să compare prețuri, doar ca să nu piardă banii. Pentru că toată țara cheltuiesc mai mult în decembrie, indicatorul nu caută autoritățile care cheltuiesc în decembrie, ci pe cele care o fac mult mai mult decât restul țării în același an.

Cum se calculează

Se calculează pe toate achizițiile directe din 2018 până azi.

1. Se iau achizițiile directe, după data finalizării.
2. Se grupează pe autoritate și an. Un an intră doar dacă datele îi acoperă tot decembrie, așa că anul în curs nu intră.
3. Primul an din date începe în aprilie, așa că totalul lui este estimat pentru un an întreg, după anii completi apropiați. Corecția mărește totalul, deci poate doar să elimine un caz, nu să creeze unul.
4. Cheltuielile din 10–31 decembrie se împart la totalul anual: aceasta este ponderea autorității.
5. Se calculează aceeași pondere pentru toată țara, în același an. Ea variază mult (9,5% în 2022, 4,1% în 2023), de aceea nu se folosește un prag fix.
6. Ponderea autorității se împarte la cea națională. Suma peste normal este diferența dintre cheltuielile din fereastră și cât ar fi cheltuit autoritatea la ponderea națională.
7. Se semnalează autoritățile-an de cel puțin 3 ori peste media țării, cu cel puțin 5 achiziții în fereastră și cel puțin 100.000 RON peste normal, dintre cele cu peste 200.000 RON cheltuiți în an.

Praguri

• Fereastra: 10–31 decembrie, după data finalizării achiziției directe
• Semnalat: de cel puțin 3 ori peste media țării, cel puțin 5 achiziții în fereastră, cel puțin 100.000 RON peste normal, la un buget anual de peste 200.000 RON

Ce nu acoperă

Doar achizițiile directe. Licitațiile nu intră: se pregătesc cu luni înainte, deci o semnătură în decembrie nu este o decizie de ultim moment. Plățile efective nu se văd în date.

Limitele metodei

Cheltuiala de final de an are și o explicație legitimă: bugetul se închide pe 31 decembrie, iar banii rămași se pierd. Indicatorul nu spune că o achiziție este nelegală, ci că momentul ei iese din tiparul țării. Un an în care toată lumea a cheltuit târziu nu produce semnalări.

Cum verifici un caz

Deschide achizițiile autorității din 10–31 decembrie ale anului semnalat. Produse de stoc cumpărate în cantități mari, echipamente care nu puteau fi livrate până la închiderea anului sau aceiași furnizori repetați arată o cheltuială făcută ca să consume bugetul. Anul 2023 are date lipsă la finalul lui decembrie; pagina indicatorului spune câte zile ale ferestrei sunt acoperite.

Vezi toate cazurile

Risc mediu

#09 Indicele cheltuielilor discreționare

Indicele cheltuielilor discreționare (DSI) este ponderea banilor pe care o autoritate îi cheltuiesc fără licitație: achiziții directe plus achiziții offline, din tot ce a cheltuit. Nu este în sine un semn de fraudă, pentru că achiziția directă este legală sub plafon. Dar o pondere mare la un buget mare arată câte decizii se iau fără concurență. Un rând este o autoritate într-un an.

Un caz semnalat este: autoritate

De ce contează

Achiziția directă este legală sub plafon, dar o decide autoritatea singură, fără concurență și cu puțină transparență. Indicele arată ce parte din banii unei autorități trece pe această cale. La o autoritate mare, o pondere mare înseamnă multe decizii luate fără concurență și, adesea, nevoi care ar fi putut fi strânse într-o licitație.

Cum se calculează

Se calculează pe toate atribuirile din 2018 până azi.

1. Se iau achizițiile directe și achizițiile offline. Ambele sunt achiziții directe; achiziția offline nici măcar nu trece prin catalog.
2. Separat se iau contractele din licitații, după valoarea semnată. Acordurile-cadru nu intră.
3. Banii se datează după momentul cheltuirii: data finalizării la achiziții directe și achiziții offline, data contractului la licitații. Dacă o achiziție offline nu are încă data finalizării, se folosește data publicării.
4. Se grupează pe autoritate și an. Fiecare autoritate are și un rând cu totalul pe toți anii, afișat când nu e ales niciun an.
5. Indicele este suma celor două fluxuri directe împărțită la tot ce a cheltuit autoritatea, în procente.
6. Intră doar autoritățile cu cel puțin 3 milioane de lei într-un an, respectiv 20 de milioane pe toți anii. Sub aceste sume indicele nu spune nimic: o autoritate mică nu trebuie să organizeze licitații, iar aproape fiecare rând ar arăta 100%.

Praguri

• Cheltuieli minime: 3.000.000 RON într-un an, 20.000.000 RON pe toți anii
• Peste 60%: profil puternic discreționar

Ce nu acoperă

Indicatorul măsoară cum s-au cheltuit banii, nu legalitatea. Nu verifică dacă o achiziție a depășit plafonul; pentru asta sunt indicatorii #01 și #02. Plățile efective nu se văd în date.

Limitele metodei

Un indice mare poate avea explicații legitime: o autoritate fără investiții într-un an cheltuiesc aproape numai pe funcționare. Citește-l împreună cu indicatorul #06, care arată câtă concurență a existat în licitații.

Cum verifici un caz

Compară indicele cu cel al autorităților asemănătoare și cu anii anteriori ai aceleiași autorități: o creștere bruscă spune mai mult decât un nivel constant. Citește-l împreună cu indicatorii #01 și #02, care arată dacă achizițiile directe au ocolit plafonul, și cu #06, care arată câtă concurență a existat în licitații. Pe tabloul de bord, o autoritate contează ca semnalată de la un indice de peste 60% într-un an.

Vezi toate cazurile